Protejarea rețelei de canalizare

Protejarea rețelei de canalizare

Serviciul de canalizare constă în activităţi complexe şi costisitoare, dar este indispensabil pentru protejarea mediului şi a sănătăţii noastre.

Deşeurile, grăsimile menajere şi uleiul alimentar dăunează grav mediului înconjurător şi omului, iar depunerea lor pe pereţii conductelor de canalizare provoacă obturări şi coroziune rapidă, blocând sau distrugând reţelele de canalizare.

Frecvenţa de curăţire şi întreţinere a acestora creşte de până la cinci ori în aceste situaţii decât în situaţii obişnuite. Aceasta duce la o creştere enormă a costurilor asupra comunităţii, ceea ce în final ne afectează pe noi toţi.

De cele mai multe ori, motivul înfundării sistemului de canalizare nu este unul de ordin tehnic. Conform statisticilor, pe primele locuri printre cauzele care determină înfundarea sistemului de canalizare sunt nerespectarea regulilor elementare de utilizare a lui şi lipsa cunoştinţelor de bază necesare întreţinerii acestuia. Prin respectarea următoarelor reguli simple, şi dumneavoastră puteţi proteja sistemul de canalizare:

  • În cazul instalaţiei interioare de canalizare, în primul rând să aveţi în vedere că vasul de WC nu este coş de gunoi! Niciodată să nu aruncaţi în el resturi alimentare sau orice fel de deşeuri solide. Odorizantele sau jucăriile copiilor scăpate accidental în el trebuie îndepărtate!
  • Mortarul de ipsos sau de ciment rămas neutilizat în cursul lucrărilor de construcţii sau de renovare a locuinţei nu are ce căuta în vasul de WC! Aşteptaţi până se solidifică şi aruncaţi-l la gunoi.
  • Cel mai mare duşman al conductelor interioare de canalizare menajeră sunt cârpele, vata medicinală şi produsele de igienă intimă. Fibrele lor fine se agaţă de neregularităţile pereţilor interni ai conductelor, facilitând formarea dopurilor.
  • În ultimii ani a luat amploare economisirea apei, mai ales a celei calde menajere. Din această cauză, în conductele de canalizare se formează depuneri de grăsimi, secţiunea lor liberă se micşorează, şi se înfundă mai uşor.

În cazul reţelelor exterioare de canalizare, principiile de bază sunt aceleaşi.
În cursul desfundării conductelor, depunerile cele mai frecvent întâlnite sunt grăsimile solidificate, detergenţii, bucăţile de lemn, cârpele, pungile şi flacoanele din material plastic, cărămizile, pietrele, nisipul, nămolul şi resturile alimentare.
Căminele de racord şi de vizitare sunt menite să asigure inspecţia şi întreţinerea reţelei. Niciodată să nu aruncaţi în ele pietre, moloz sau alte deşeuri!

  • În cartiere sunt mulţi oameni care se ocupă de grădinărit, utilizând în acest scop spaţiile verzi dintre blocuri. Să aveţi grijă ca în cursul acestei activităţi să nu acoperiţi cu pământ capacele căminelor de vizitare, îngreunând astfel munca personalului de întreţinere a acestora.
  • O problemă destul de importantă o constituie sustragerea capacelor de cămine, a căror înlocuire contribuie la creşterea cheltuielilor de exploatare. Dacă observaţi un capac de cămin spart sau care lipseşte, înlăturaţi pericolul de accidentare îngrădindu-l sau semnalizându-l (utilizând pentru acest lucru triunghiul reflectorizant al autovehiculului, o ladă veche, scânduri, creanga unui copac). După aceea anunţaţi imediat Apa Nova Bucureşti la numărul 021.207.7777 sau *7777 (număr apelabil din reţelele Telekom, Orange şi Vodafone la tariful practicat în aceste reţele).
  • Nu uitaţi că, din momentul în care apele uzate părăsesc locuinţa dumneavoastră (închidem robinetul, spălăm vasul WC-ului), ele trebuie să mai străbată o cale lungă până la staţia de epurare, unde sunt tratate în mod corespunzător, pentru a putea fi evacuate în apele curgătoare.

Putem proteja reţeaua de canalizare şi mediul înconjurător prin gesturi simple, dar responsabile:

  • Obiectele solide sau tăioase le putem duce la gunoi, în loc să le aruncăm în reţeaua de canalizare.
  • Vopseaua. În primul rând, încercaţi să folosiţi tot conţinutul unei cutii de vopsea. Dacă nu, daţi-o cadou sau donaţi-o. În cel mai rău caz, vopseaua pe bază de latex o puteţi arunca la gunoi dacă o lăsaţi să se usuce complet. Vopseaua pe bază de ulei este însă indicat s-o duceţi la un centru care colectează deşeuri toxice.
  • Medicamentele. Nu le aruncaţi în toaletă sau în chiuvetă, pentru că substanţele chimice vor ajunge în apă. Dacă nu găsiţi nicio farmacie care să colecteze medicamentele expirate, înainte de a le arunca, asiguraţi-vă că nu aveţi date personale pe vreun ambalaj, că medicamentele nu vor fi folosite de alte persoane şi sigilaţi recipientele în care le aruncaţi la gunoi.
  • Produsele cosmetice şi de igienă personală trebuie să ajungă exclusiv la gunoi, nu pe stradă, sub scara blocului ori în canalizare! Astfel oraşul nostru va fi curat şi îngrijit!
  • Resturile menajere nu trebuie aruncate prin scurgerea de la chiuvetă, ci la gunoi, în saci menajeri.
  • Uleiul alimentar. Grăsimea pe care o folosiţi la gătit vă poate înfunda instalaţiile sanitare dacă o aruncaţi în chiuvetă sau în WC. În Uniunea Europeană această practică este interzisă prin lege. Uleiul uzat este unul dintre cei mai periculoşi poluanţi. Vă rugăm să apelaţi la firmele specializate în reciclarea uleiului uzat (pentru uleiul menajer şi grăsimile animale). Din uleiul uzat colectat se pot fabrica: glicerină, combustibil bio-diesel, diferite emulsii etc. În lipsa alternativelor, puneţi uleiul într-un recipient de metal, lăsaţi-l să se întărească şi apoi aruncaţi-l la ghenă.
  • Majoritatea service-urilor auto colectează uleiul de maşină uzat atunci când vă duceţi să-l schimbaţi. La fel se întâmplă şi în cazul bateriei de maşină, pe care o puteţi lăsa la orice comerciant atunci când achiziţionaţi una nouă.
  • Pentru produsele electrocasnice şi baterii s-au amenajat spaţii speciale de depozitare şi reciclare în majoritatea magazinelor mari şi a supermarketurilor. Becurile economice fluorescente conţin o cantitate mică de mercur care poate ajunge în mediu dacă acestea se sparg. Există organizaţii specializate în gestionarea deşeurilor din surse de lumină care au puncte de colectare în fiecare judeţ al ţării. Dacă nu le puteţi duce la reciclat, înainte de a le arunca, sigilaţi becurile arse în pungi de plastic.
  • Materialele grosiere (asfalt, beton, nisip, pietriş, materiale de construcţii) trebuie transportate în zonele special amenajate prin intermediul firmelor de salubritate.
  • Conţinutul foselor septice trebuie preluat de firmele specializate care au încheiate cu Apa Nova Bucureşti acorduri de preluare şi deversare în locuri speciale. În nici un caz conţinutul lor nu trebuie aruncat oriunde în canalizare, deoarece această acţiune poate echivala cu o bombă epidemiologică la nivelul oraşului.
  • Nu blocaţi accesul la gurile de scurgere şi căminele de vizitare cu autoturismele proprietate personală sau cu alte obiecte. În timpul unei ploi abundente, o maşină parcată în dreptul gurilor de scurgere blochează scurgerea apei şi poate provoca inundarea zonei.
  • Iarna, când vă curăţati locul de parcare şi trotuarul din faţa imobilului dumneavoastră, aveţi grijă să nu depozitaţi zăpadă pe gura de scurgere. Dacă observaţi că o gură de scurgere este astupată, puteţi contacta instituţiile abilitate în întreţinerea curăţeniei la nivel de oraş şi de sector pentru a ridica zăpada.
  • ştiaţi că...
  • Organismul uman este format în proporţie de 70% din apă?

Află mai multe

LiveZilla Live Chat Software